6 modalitati de creare a unei strategii de dezvoltare personală și abordarea problemelor, astfel încât nimeni să nu-ți „reziste”
1. Principiul dovezii sociale
Acest principiu pleacă de la premiza că, pentru majoritatea oamenilor, exemplele oamenilor din jur au un mare impact asupra fiecărui individ. De obicei oamenii fac ceea ce văd la alții, cu condiția să-i perceapă ca făcând parte din aceeași categorie socială. Oamenii își pot auto-gestiona nesiguranța în diferite momente ale vieții, privind în jur și luând exemple de acțiune de la oameni aflați într-o situație similară.
Dacă în discursul tău, vei folosi exemple referitoare la acțiuni ale oamenilor pe care-i admiră, le vei insufla curaj celor cu care tu comunici. Astfel, interlocutorii tăi vor fi capabili să facă lucruri de care, în alte condiții, nu ar fi crezut că sunt în stare să le abordeze.
2. Fixează un punct de referință
Găsește cel puțin o părere comună cu cel pe care vrei să-l convingi. Chiar dacă nu există decât un singur punct comun cu persoana pe care vrei să o convingi, găsește acel punct și pornește demersul tău de acolo. Părerile comune creează un teren propice pentru a ajunge în cele din urmă la o concluzie agreată.
3. Demonstrează empatie
În momentul în care își prezinți punctul de vedere apelând la partea emoțională a oamenilor mai mult decât la mentalul lor, dându-le ocazia să relaționeze mai ușor cu ceea ce spui, oferindu-le exemple personale. Astfel, ei vor căuta inconștient să empatizeze cu tine și să-ți accepte mai ușor opiniile.
4. Parcurge pași de bebeluș
Odată ce ai făcut primul pas, fă tranziția către punctele esențiale. Statistic, după 2-3 de „DA” obținute este puțin probabil să urmeze un „NU” categoric.
5. Fii agreabil(ă)
Plasează-te în locul celuilalt. Îi va fi mai ușor să fie de acord cu cineva pe care o/îl simpatizează. Așa că încearcă să devii agreabil(ă) pentru toți cei din jur. Acceptă-i pe toți așa cum sunt, fii politicos, exclude bârfa, fii un bun ascultător activ, folosește-ți umorul și ai încredere în tine fără să ofensezi. Secretul constă în faptul de a te comporta astfel, în mod constant, chiar și atunci cînd ai o zi proastă sau ceva nu-ți merge tocmai bine.
6. Respectă-ți promisiunile
Doar așa vei convinge pe altcineva să fie responsabil(ă). Atunci cand obții un acord cu cineva asupra etapelor care urmează să fie parcurse, e necesar să obții angajamentul și promisiunea lui că ăși asumă responsabilitatea. Iar această convenție nu poate fi negociată dacă tu demonstrezi contrariul. Dacă simți că lucrurile nu se îndreaptă în direcția dorită, poți apela la bunul simț, astfel: “ Am convenit că eu voi face „x” și tu vei face „y”. Eu mi-am îndeplinit partea de înțelegere. Există ceva anume ce te împiedică să-ți îndeplinești promisiunea? Pot contribui cu ceva în acest sens?”
Folosește una sau mai multe metode din cele 6 de mai sus pentru a-ți convinge interlocutorul, pe tema înscrisă în mesajul pe care l-ai primit pe chat Zoom.
Repetă exercițiul de 3 ori, pe același subiect, schimbându-ți interlocutorul.
Pentru fiecare rundă ai la dispoziție 5 min.
Întrebări pe care te rugăm să ți le auto-adresezi:
Cum m-am simțit?
Ce am descoperit despre mine? dar despre ceilalți?
Ce a fost nou și surprinzător?
Ce urmează să fac cu experiența obținută din acest exercițiu?
2 dintre voi, pe rând, veți căuta să convingeți auditoriul pe tema înscrisă în mesajul pe care tocmai l-ați primit pe chat Zoom.
Fiecare participant (dintre cei 3) are la dispoziție 3 min pentru a practica persuasiunea. Apoi, timp de 2 min veți primi feedback de la colegii din auditoriu.
Ce anume apreciezi? Cât de bine a explicat subiectul?
Cât de ușor de înțeles, relevant și memorabil a fost prezentat subiectul?
Care au fost „elementele” de comunicare care te-au convins?
Care sunt exemplele în care a aplicat una sau mai multe metodologii de mai sus?
INTERLOCUTORUL / AUDITORIUL ESTE ÎN CENTRUL ATENȚIEI!
Ecuația comunicării perusuasive
POZIȚIONARE + PREZENTARE x INFLUENȚĂ = PERSUASIUNE
Important de reținut! Comunicarea persuasivă se bazează pe modul în care reușim să influențăm cealaltă persoană. De aceea, este de preferat ca mesajul să fie centrat pe interlocutor sau după caz, pe auditoriu. În comunicarea persuasivă este recomandat să evităm utilizarea cuvântului “eu”, adresându-ne interlocutorului/auditoriului la persoana a doua.
Învață să nu te te focalizezi pe obiectivele tale, ci pe nevoile interlocutorilor cărora te adresezi.
Imaginea, postura, vestimentația, atitudinea personală, precum și vocabularul pe care le utilizăm în relaționarea cu interlocutorul/auditoriul pot face diferența.
Este recomandat ca prezentarea să fie întotdeauna relevantă, iar mesajul transmis să fie memorabil și concis pentru a-ți aduce interlocutorul/auditoriul într-o stare emoțională adecvată luării deciziei favorabile subiectului prezentat de tine. Obținând un astfel de impact poți afirma că ai influență și că știi să comunici persuasiv.
Regula comunicării personale
În comunicare, cuvintele vorbitorului reprezintă o mică parte din impactul său în comunicare. Tonalitatea, inflexiunile vocii, viteza și ritmul cuvintelor rostite, chiar și pauzele dintre cuvinte pot exprima mai mult decât ceea ce comunicăm doar prin cuvinte.
Totodată, prin intermediul gesturilor, posturii, privirii și expresiilor feței transmitem în mod obișnuit o varietate de semnale subtile, ușor perceptibile. Aceste elemente non-verbale pot induce interlocutorului nostru indicii importante asupra gândurilor, sentimentelor, emoțiilor și senzațiilor vorbitorului. De multe ori fără să conștientizăm limbajul corporal, vocea și atitudinea față de interlocutorul nostru justifică sau contrazic cuvintele pe care le exprimăm. Totodată, putem să nu spunem nimic și astfel, de fapt să „spunem totul”.
Dacă între cuvintele, atitudinea și limbajul corpului vorbitorului există o nepotrivire, interlocutorului îi este mai la îndemână să considere mai puternică comunicarea nonverbală a vorbitorului și nu cuvintele acestuia.
Să presupunem că o persoană afirmă: „Nu am nicio problemă cu tine!” evitând în același timp contactul cu ochii, arătând anxios și menținând un limbaj corporal distant și gârbovit, indiferent de cuvintele pe care le exprimă, interlocutorul va avea cel mai probabil încredere în forma predominantă de comunicare, care, conform concluziilor Prof. Dr. Albert Mehrabian, este non-verbală (38% + 55%), mai degrabă decât în sensul literal al cuvintelor (7%).