Folosim argumentarea atunci când în comunicarea cu ceilalți dorim să inducem anumite convingeri care pot declanșa comportamente sau acțiuni așteptate.
Scopul argumentării este acela de a obține adeziunea interlocutorului/auditoriului la ideea enunțată.
Argumentarea activă
Include convingerea (apropierea intelectuală) şi persuasiunea (apropierea afectivă).
Pentru a convinge, este necesar să aduci probe pentru a antrena adeziunea şi asentimentul intelectual al interlocutorului tău.
Persuasiunea presupune crearea sau modificarea unei credinţe, sprijinindu-te în particular pe "raţiune" şi afectivitatea celui pe care dorești să-l lămurești.
Persuasiunea poate consta în acelaşi timp în "a sugera" sau "a impune" (persuasiune autoritară), "a propune" sau "a recomanda" (persuasiune liberală), "a insinua" (persuasiune manipulatoare).
Convingerea şi persuasiunea utilizează "raţionamente", cele mai utilizate fiind: explicaţia, analogia, inducţia logică, deducţia, ipoteza, alternativa şi paradoxul.
Argumentarea defensivă
Aceasta se bazează în principal pe utilizarea obiectării. Aceasta presupune nerecunoaşterea "adevărului" sau a validităţii argumentului advers, deci contestarea sau respingerea sa. Formele acesteia sunt variabile: obiecţiuni de principiu, obiecţiuni sub formă de scuze, obiecţiuni de detaliu şi false obiecţiuni.
Există trei modalităţi de abordare a argumentării
abordarea logică ::: pune accentul pe capacitatea interlocutorului de analiză, sinteză, generalizare
abordarea afectivă ::: apelează la capacitatea interlocutorului de a trăi, de a simţi evenimentul descris în imaginaţia şi cu participarea sa
abordarea combinată ::: porneşte de la enunţarea tezei într-o formă care să trezească interesul partenerului, continuă cu fapte şi argumente care susţin teza şi eventual cu respingerea contra-argumentelor, încheindu-se cu o concluzie logică, care să asigure adeziunea emoţională a partenerului
Afirmația
Afirmaţia reprezintă ideea, exprimată simplu și concis, pe care ne-am propus să o susținem în timpul dezbaterii; aceasta se formulează ca un titlu sau o propoziție scurtă care enunță exact esența a ceea ce dorești să demonstrezi.
Dovada
Dovada este un exemplu concret care poate ilustra/certifica ceea ce exprimi prin raţionament. Exemplul trebuie să fie îndeajuns de acoperitor încât să confirme ideea susținută. De asemenea, orice dovadă trebuie sa fie explicată, nu doar expusă, punând în evidenţă ce înseamnă dovada, de ce este relevantă pentru argument, faptul că este suficientă pentru a demonstra afirmația integrativ. Dovezile ar trebui să fie preluate de la sursă cu acuratețe. Ele nu ar trebui distorsionate prin scoaterea lor din context sau descrierea incompletă a unor idei. Trebuie să fie reale, nu inventate, şi să fie accesibile tuturor.
Raționamentul
Raţionamentul constă în explicarea în detaliu, pas cu pas, a ideilor pe care dorim să le emitem/prezentăm. Astfel, raționamentul se constituie dintr-o înșiruire logică a premiselor de la care pornim, oferă justificarea prin care acele premise duc la concluzia (afirmaţia) respectivă. În această parte a argumentului se găsește atât substanța acestuia - ceea ce vrem să spunem - cât și logica acestuia – cum anume ajungem la ceea ce vrem să spunem. Este necesar să ne fie foarte clar care este cea mai importantă valoare pe care o susținem prin expunerea noastră. Valori diferite sunt relevante în contexte diferite și pentru moțiuni diferite. Astfel stând lucrurile, aceasta este cu adevărat cea mai importantă misiune pentru oricine care construiește o prezentare. Este important să identifici și să definești valoarea cea mai de preț sau criteriul targetat. De asemenea, criteriile se impun a fi echitabile și relevante. Dovezile susţin raţionamentul, iar împreună susțin afirmaţia. În final accentul este de preferat să fie pus pe importanţa şi impactul pe care il are argumentul în contextul dat.
în breakout rooms, în echipe PRO, respectiv echipe CONTRA (5 persoane/echipă)
15 min pentru pregătirea argumentelor + 5 min/prezentare x nr. echipe
(1) echipa CONTRA va susține o prezentare convingătoare, auditoriului PRO. La final, echipa PRO va putea respinge argumentele CONTRA doar dacă au motive convingătoare.
(2) echipa PRO va susține o prezentare convingătoare, auditoriului CONTRA. echipa CONTRA va putea ataca argumentele PRO doar dacă are motive convingătoare, altele decât cele pe care le-a prezentat anterior.
În ce constă atacarea unui argument?
Atacarea unui argument constă în afirmarea explicită a dezacordului cu afirmația respectivului argument și prezentarea unor motive convingătoare pentru care teza argumentului nu poate fi luată în considerare.
În cadrul unei runde de argumentare, atacarea argumentelor echipei așa zise „adverse” este una dintre îndatoririle de bază, atât pentru susținătorii argumentelor, dar mai ales pentru influențatori.
Pentru ca exercițiul să fie concludent, o echipă trebuie să demonstreze nu doar de ce argumentele sale sunt bine întemeiate, ci și de ce argumentele celeilalte echipe nu au fost demonstrate într-un mod corect sau convingător.
Ce ați avut de făcut?
Cum te-ai simțit ca fiind parte din echipa PRO, sau după caz, CONTRA?
Cât de ușor a fost să găsiți argumente pe subiect? Cât de ușor a fost să contracarați argumentele partenerilor voștri din cealaltă echipă?
La ce te poate ajuta în viața de zi cu zi ceea ce ai practicat aici?